Un deziderat misionar al Ortodoxiei, exprimat explicit cu un secol în urmă, reiterat în mai multe rânduri la întruniri panortodoxe, cu o pregătire laborioasă de 50 de ani, s-a împlinit în Săptămâna Rusaliilor din Anul Domnului 2016, în insula Creta, prin întrunirea Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe.

 

Etapele pregătitoare

Evenimentul desfășurat în perioada 16-26 iunie 2016 în Creta nu poate fi despărțit de toate lucrările pregătitoare, la care au participat activ toate Bisericile Ortodoxe Autocefale, prin elaborarea de documente teologice de bază, consultări între ierarhi în cadrul Sfintelor Sinoade ale Bisericilor locale, confruntări de idei, cu viziuni convergente și uneori divergente, în cadrul întrunirilor panortodoxe pregătitoare, corespondențe între diferitele Biserici, în căutarea consensului. Procesul pregătitor, anevoios și laborios, consemnează, în perioada 1968-2016, cinci Conferințe Panortodoxe Presinodale (1976, 1982, 1986, 2009 și 2015). Dar pentru pregătirea acestora au mai fost organizate: șase întruniri ale Comisiei interortodoxe pregătitoare, patru întruniri ale Comisiei interortodoxe speciale, două congrese teologice și două congrese științifice. Procesele-verbale și documentele întrunirilor au fost publicate în colecția „Synodica“, în limbile greacă și franceză. La Sinaxa Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale de la Chambésy-Geneva (Elveţia), 21-28 ianuarie 2016, s-au stabilit data și locul întrunirii Sfântului și Marelui Sinod, temele de pe ordinea de zi, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a întrunirii din Creta. Documentele pregătitoare au fost traduse și în limba română și publicate de Editura Basilica a Patriarhiei Române.

Sosirea delegaţiilor Bisericilor
Ortodoxe Autocefale în Creta

În cursul zilei de joi, 16 iunie 2016, au sosit în Creta delegațiile Bisericilor Ortodoxe Autocefale participante la întrunire. În pofida invitațiilor speciale repetate ale Patriarhului Ecumenic Bartolomeu, președintele Sfântului și Marelui Sinod, patru Biserici Ortodoxe Autocefale (Patriarhia Antiohiei, Patriarhia Rusă, Patriarhia Bulgară și Patriarhia Georgiei) nu au trimis delegați la întrunire. Motivele invocate țin de neînțelegerile jurisdicționale din Qatar între Patriarhia Antiohiei și Patriarhia Ierusalimului sau de unele rețineri privind textele documentelor propuse spre dezbatere, deși se exprimase acordul tuturor, prin semnăturile din luna ianuarie 2016.

După rugăciunea de binecuvântare a călătoriei, săvârșită în Paraclisul „Sfântul
Gheorghe“ al Reședinței Patriarhale, delegația Bisericii Ortodoxe Române, condusă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, compusă din 24 de ierarhi și un grup de consilieri însoțitori, a plecat către insula Creta, cu o cursă a companiei TAROM. Delegația a fost întâmpinată cu onoruri militare pe Aeroportul internațional „Ioannis Daskalogiannis“ din Chania de către IPS Irineu, Arhiepiscopul Cretei, însoțit de IPS Amfilohie, Mitropolit de Kissamos și Selinon, și de IPS Damaschin, Mitropolit de Kydonia și Apokonos. Străvechea insulă din Mediterana, cu bogate tradiții creștine ortodoxe, se pregătea de un mare eveniment.

Vineri, 17 iunie 2016, a avut loc Sinaxa Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale. Cei 10 Întâistătători prezenți – Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Preafericiții Patriarhi: Teodor al II-lea al Alexandriei, Teofil al III-lea al Ierusalimului, Irineu al Serbiei, Daniel al României, Arhiepiscopii Hrisostom al II-lea al Ciprului și Ieronim al II-lea al Greciei, Sava, Mitropolitul Poloniei, Anastasie, Arhiepiscopul Albaniei, și Rastislav, Mitropolitul Ținuturilor Cehiei și Slovaciei – au lucrat la definitivarea Mesajului Sfântului și Marelui Sinod și au stabilit ultimele detalii pentru desfășurarea programului din zilele următoare.

Rugăciune şi comuniune
euharistică în lumina Cincizecimii

Hotărârea unanimă de stabilire a perioadei de desfășurare a lucrărilor Sfântului și Marelui Sinod în Săptămâna Rusaliilor are profunde semnificații duhovnicești. Sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh este duminica întemeierii Bisericii, iar versetul „Părutu-s-a Duhului Sfânt și nouă“ (Faptele Apostolilor 15, 28) de la Sinodul Apostolic din anul 50 de la Ierusalim este firul călăuzitor pentru unitatea Bisericii și exercițiul sinodalității.

Fiecare zi din perioada 18-26 iunie 2016 s-a deschis cu săvârșirea Sfintei Liturghii și cu împărtășirea unui mare număr de ierarhi, preoți, diaconi și credincioși. Sâmbătă, 18 iunie 2016, Preafericitul Părinte Teodor al II-lea, Papă și Patriarh al Alexandriei și al întregii Africi, a săvârșit Sfânta Liturghie la Catedrala „Buna Vestire“ din Kissamos, înconjurat de ierarhi, preoți și diaconi. Au fost pomeniți toți ostenitorii trecuți la Domnul, ierarhi și profesori de teologie, care au ostenit pentru pregătirea Sfântului și Marelui Sinod. În duminicile de 19 iunie, sărbătoarea Cincizecimii, și 26 iunie, Duminica Tuturor Sfinților, soborul celor 10 Întâistătători, în frunte cu Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, a slujit Sfânta Liturghie la Heraklion, în Catedrala Mitropolitană „Sfântul Mina“, respectiv la Chania, în Catedrala Mitropolitană „Sfinții Apostoli Petru și Pavel“. În omilia rostită la ziua Cincizecimii, Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, a spus, între altele: „Cincizecimea de la Ierusalim a fost evenimentul care a marcat începutul istoriei Bisericii și a pus bazele pentru sfințirea istoriei umani­tății. Apostolii și cei 3.000 de creștini botezați de ei atunci au format prima Biserică, realitate divino-umană a lui Hristos prezent în toate mădularele Sale. Astăzi noi suntem umpluți de Preasfântul Duh de aceeași suflare a limbilor de foc; suntem o singură Biserică, un singur Trup, chiar dacă venim din tradiții naționale, lingvistice și culturale diferite. Hristos, Dumnezeu-Omul, «întâiul născut între mulți frați» (Romani 8, 29), este prezent în fiecare dintre noi, mădularele Sale“.

De luni până sâmbătă, în fiecare dimineață, Sfânta Liturghie s-a săvârșit în biserica Mănăstirii Gonia, din apropierea Academiei Ortodoxe, succesiv în limbile: greacă, arabă, slavonă, română, poloneză și albaneză. Miercuri, 23 iunie 2016, la Liturghia săvârșită în limba română de PS Visarion, Episcopul Tulcii, înconjurat de doi preoți și doi diaconi, au asistat Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, Patriarhul Teofil al III-lea al Ierusalimului, Patriarhul Irineu al Serbiei, alături de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al României și membrii delegației Bisericii noastre. Grupul „Tronos“ al Patriarhiei Române, condus de arhid. Mihai Bucă, a dat răspunsurile liturgice la strană.

Troparul Ortodoxiei, cântat în limba greacă sau în limbile delegațiilor participante a unit inimile și glasurile tuturor pe calea unității și a dreptei credințe, de-a lungul întregii săptămâni.

Desfășurarea lucrărilor
Sfântului și Marelui Sinod

Deschiderea oficială a lucrărilor Sinodului a avut loc luni dimineață, 20 iunie 2016, în sala de conferințe a Academiei Ortodoxe din Creta. În prezidiu, de-a dreapta și de-a stânga Patriarhului Ecumenic Bartolomeu, au fost așezați Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Autocefale, conform ordinii din dipticele Patriarhiei Ecumenice. Fiecare Întâistătător a fost însoțit, la prezidiu, de doi consilieri speciali. Alături de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel au stat mereu IPS Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale, și IPS Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal. Icoana Cincizecimii și icoanele Mântuitorului Iisus Hristos și a Maicii Domnului străjuiau întreaga adunare, stemele celor 14 Biserici Ortodoxe Autocefale erau reprezentate de o parte și de alta a Tronului Etimasiei, vechi simbol patristic ales drept logo pentru Sfântul și Marele Sinod. Moto-ul întrunirii a fost: „El i-a chemat pe toți la unitate“.

La sesiunea de deschidere și la sesiunea finală au fost prezenți în sală și reprezentanți ai altor Biserici și confesiuni creștine, fără dreptul de a lua cuvântul. Mass-media a avut acces la lucrări numai la aceleași sesiuni, în fiecare zi fiind organizate conferințe de presă despre evoluția lucrărilor, între orele 15:00 și 16:00.

Programul de lucru din cele șase zile a fost unul intens, lucrările în plen desfăşurându-se între orele 9:00-13.30 și 17:00-19:30. Au fost 16 sesiuni de lucru în care s-au prezentat proiectele de documente în forma aprobată de Conferinţele Panortodoxe Presinodale și de Sinaxa din ianuarie 2016, în limbile greacă, rusă, franceză și engleză. Ordinea de abordare a temelor a fost următoarea: 1. Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană; 2. Diaspora ortodoxă; 3. Autonomia și modul de proclamare a ei; 4. Taina căsătoriei și impedimentele ei; 5. Importanța postului și respectarea lui astăzi; 6. Relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine.

După lectura textelor inițiale, cu traducere simultană în limbile oficiale ale Sinodului, au urmat înscrieri la cuvânt și dialoguri între ierarhii participanți. Secretariatul Sfântului și Marelui Sinod a înregistrat toate opiniile și a operat modificări în documente, acolo unde a existat acordul tuturor. Cele mai multe intervenții au fost la primul și la ultimul document, unele delegații având liste de amendamente pregătite împreună cu sinodalii din Bisericile lor locale, iar alte luări de cuvânt s-au făcut punctual, la articole care puteau fi reformulate sau ameliorate în conținut. La ultimul dintre șase documente s-a lucrat timp de două zile și, prin contribuția mai multor ierarhi, s-a ajuns la o formă cât mai apropiată de exigențele propuse în listele de amendamente înaintate de delegații, cele mai consistente contribuții venind de la Biserica Ortodoxă Română, Biserica Ciprului și Biserica Greciei.

Cele șase documente
dezbătute și aprobate

Documentele finale ale Sinodului din Creta au fost pregătite câteva decenii și fac parte din cele 10 teme înscrise în anii ’80 ai secolului trecut pe agenda Sfântului și Marelui Sinod. Grupate câte două, ele arată preocuparea Bisericii Ortodoxe pentru: a) relațiile cu lumea de azi și cu ansamblul lumii creștine; b) raporturile interbisericeşti (diaspora, autonomia bisericească); c) practica vieții creștine (familia, postul).

Temele cărora li s-a acordat o lungă perioadă de timp pentru pregătire și care au provocat cele mai intense dezbateri sunt cele din prima categorie. Documentul despre „Misiunea Bisericii în lumea contemporană“ a avut o primă redactare aprobată la Conferința Panortodoxă Presinodală din 1982, dar a suferit transformări importante în toamna anului 2015 și a fost revăzut și amendat și în plenul sinodului. Pornind de la chemarea Bisericii de a sfinți pe oameni și de a îmbiserici creația lui Dumnezeu, în document se afirmă: „Biserica nu rămâne indiferentă față de problemele omului din toate timpurile și, precum samarineanul milostiv, îngrijește de rănile lui, turnând pe ele untdelemn și vin“.

Cele șapte capitole cu articole ample tratează probleme de teologie socială de actualitate pentru toate regiunile lumii și pentru condiția omului de azi: valoarea persoanei umane, libertate și responsabilitate, despre pace și dreptate, despre pace și împiedicarea războiului, Biserica Ortodoxă în fața discriminărilor. Capitolul final, „Biserica Ortodoxă ca mărturie de dragoste în slujire“ exprimă glasul profetic și pastoral al Bisericii în lume, îngrijorarea și implicarea ei în societate, „Biserica propune iubirea jertfelnică a Domnului Său Răstignit, ca singura cale spre o lume a păcii, a dreptății, a libertății și a solidarității între oameni și popoare, ale căror ultimă măsură este întotdeauna Domnul Care S-a jertfit pentru viața lumii (cf. Apocalipsa 5, 12), adică iubirea nemărginită a lui Dumnezeu în Treime, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, a Căruia este slava și puterea în vecii vecilor“.

Documentul „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine“ cuprinde, în forma finală, 24 de articole. De la început se afirmă: „Biserica Ortodoxă, fiind Biserica Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească crede cu tărie, în conștiința ei eclesială profundă, că ocupă un loc central pentru promovarea unității creștinilor în lumea de azi“ (art. 1). Cu certitudinea că este singura mărturisitoare a adevărului de credință, „Biserica Ortodoxă acceptă existența istorică a altor Biserici și Confesiuni creștine, fără să fie în comuniune cu ele“ (art. 6). Biserica Ortodoxă este deschisă la dialog, pentru promovarea apropierii dintre creștini.

În articolele următoare sunt descrise condițiile deschiderii, continuării și închiderii dialogurilor dintre Bisericile Ortodoxe locale și comunitățile creștine ne-ortodoxe. Dialogurile sunt coordonate între Bisericile Ortodoxe Autocefale prin comisii teologice mixte și prin informarea întregii Biserici despre evoluția acestora. Sunt reafirmate principiile Declarației de la Toronto (1950) în privința participării Bisericii Ortodoxe la lucrările Consiliului Ecumenic al Bisericilor și la alte organisme ecumenice internaționale, regionale sau locale. Chiar atunci când apar dificultăți și crize în cursul dialogurilor „este absolut necesar ca Biserica Ortodoxă să continue să aducă mărturia ei în lumea creștină divizată, pe baza tradiției apostolice și a credinței sale“ (art. 24).

Diaspora ortodoxă“ afirmă voința comună a tuturor Bisericilor Ortodoxe Autocefale de a organiza diaspora conform eclesiologiei și practicii Bisericii dreptmăritoare. Până la intrarea în normalitatea canonică deplină, se păstrează Adunările Episcopale, organizate în 13 regiuni (9 în Europa, 3 în cele două Americi, una în Australia, Noua Zeelandă și Oceania). Documentul include și „Regulamentul de funcționare a Adunărilor Episcopale în diaspora ortodoxă“.

Documentul intitulat „Autonomia și modul de proclamare a ei“ definește mai întâi noțiunea, conținutul și diferitele forme ale instituției Autonomiei, ca independență relativă sau parțială a unei entități eclesiale specifice în raport cu jurisdicția canonică a Bisericii Autocefale de care aparține. Sunt formulate apoi condițiile prealabile pentru solicitarea autonomiei de către o Biserică locală, competența exclusivă a Bisericii Autocefale de a acorda autonomie unei părți din jurisdicția sa canonică, consecințele acestui act eclesial asupra relațiilor interortodoxe. Se precizează că autonomia nu se poate întemeia în spațiul geografic al diasporei ortodoxe.

Documentul „Sfânta Taină a Cununiei și impedimentele la aceasta“ are două părți: Căsătoria ortodoxă (11 articole) și Impedimente la căsătorie și aplicarea iconomiei (6 articole). În prima parte se afirmă temeiurile biblice și patristice ale căsătoriei dintre un bărbat și o femeie, cea mai veche instituție de drept divin. Biserica Ortodoxă protejează, prin lucrarea ei pastorală, căsătoria binecuvântată prin Taina Cununiei, în contextul fenomenelor secularizării și relativismului moral din lumea de azi. În partea a doua sunt enumerate impedimentele la căsătorie, conform practicii canonice ortodoxe. În privința raportului dintre acribie-iconomie la căsătoriile dintre ortodocși și heterodocși: aplicarea iconomiei bisericești este încredințată Sfintelor Sinoade ale Bisericilor Ortodoxe Autocefale, în spiritul discernământului pastoral, pentru căsătoriile dintre ortodocși și creștini neortodocși. Căsătoriile dintre ortodocși și necreștini nu pot primi binecuvântarea Bisericii.

Importanța postului și respectarea lui astăzi“ este un document în 9 articole, prin care se afirmă această practică spirituală străveche, cea mai bună expresie a idealului ascetic al Ortodoxiei. „Biserica Ortodoxă, urmând neclintit hotărârile apostolice, canoanele sinodale și întreaga tradiție patristică, a afirmat întotdeauna valoarea deosebit de înaltă a postului pentru viața duhovnicească a omului și pentru mântuirea lui“ (art. 1). Într-un text dens, susținut de temeiuri biblice și patristice, este argumentată necesitatea postului, legătura indisolubilă dintre post și cultul Bisericii, de rugăciunea neîntreruptă și de pocăința sinceră. În duhul Sfintei Tradiții ortodoxe, de iubire milostivă și discernământ pastoral, este prevăzută și aplicarea principiului bisericesc al iconomiei, în condiții speciale, precum și postirile asumate de persoane sau comunități în împrejurări deosebite.

Mesajul și Enciclica
Sfântului și Marelui Sinod

Documente rezumative pentru lucrările Sinodului, Mesajul către poporul ortodox și către toți oamenii de bună voință și Enciclica exprimă statornicia Bisericii Ortodoxe în învățătura de credință și angajarea în lucrarea misionară din lumea de azi. Într-o formă concentrată, cu 12 articole scurte, Mesajul rezumă conținutul mai amplu al Enciclicei, care, prin forma doxologică a preambulului și a finalului, precum și prin conținutul ei teologic și social-misionar, se aseamănă cu o Pastorală sinodală la Duminica Ortodoxiei.

Cele șapte capitole ale Enciclicei se deschid cu afirmarea teologică a ființării Bisericii în lume, trupul lui Hristos și icoană a Sfintei Treimi. În articolul 2 se afirmă „Biserica Ortodoxă, fidelă acestei tradiții apostolice unanime și experienței sacramentale, constituie continuarea autentică a Bisericii celei Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească, după cum este mărturisită în Simbolul de credință și confirmată de învățătura Părinților Bisericii. Astfel, ea simte această mare responsabilitate nu numai pentru trăirea autentică a experienței sale de către trupul eclesial, ci și pentru mărturia demnă de încredere a adevărului înaintea tuturor oamenilor“.

Urmează apoi capitolele despre misiunea Bisericii în lume, valoarea familiei creștine și importanța educației în Hristos a tinerelor generații, răspunsurile Bisericii în fața provocărilor contemporane, pentru că „există pericolul manipulării libertății umane, al folosirii omului ca simplu mijloc, al pierderii treptate a tradițiilor valoroase, al amenințării sau chiar al distrugerii mediului înconjurător“ (art. 11). Sunt abordate apoi aspecte privind globalizarea economică, fenomenele extreme de violență și migrațiune, drepturile omului și criza umanitară contemporană. Capitolul final vorbește despre vocația Bisericii de mărturisire în dialog și se încheie cu un îndemn pastoral: „Vestind Evanghelia la toată lumea, după porunca Domnului, „Și să se propovăduiască în numele Său pocăința spre iertarea păcatelor la toate neamurile“ (Luca 24, 47), avem datoria ca pe noi înșine și unii pe alții și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm și să ne iubim unii pe alții, mărturisind într-un gând „pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Treimea cea deofiinţă și nedespărțită”. Adresând acestea în Sinod către fiii Preasfintei noastre Biserici Ortodoxe din întreaga lume, precum și întregii lumi, urmând Sfinților Părinți și rânduielilor sinodale de a păstra credința primită de la părinții noștri și de a ne angaja în facerea de bine în viața noastră cotidiană, cu nădejdea învierii de obște, slăvim Dumnezeirea în Trei Ipostasuri cu cântări dumnezeiești: Părinte Atotţiitorule și Cuvinte și Duhule, fire ceea ce ești Una în trei Ipostasuri și dumnezeiască. Întru Tine ne-am botezat și pe Tine Te binecuvântăm întru toți vecii (Canonul Paştilor, cântarea a 8-a)“.

 


Contribuția delegației
Bisericii Ortodoxe Române

  În ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din zilele de 6-7 iunie 2016, au fost analizate documentele pregătitoare pentru Sfântul și Marele Sinod și au fost făcute propuneri de amendamente, motivate teologic și pastoral. Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a prezentat aceste amendamente în plenul lucrărilor Sinodului din Creta și, de asemenea, a luat cuvântul în cursul desfășurării sesiunilor de lucru, aducând contribuții importante la finalizarea documentelor. De asemenea, ierarhii din delegația Bisericii Ortodoxe Române s-au consultat permanent și s-au implicat activ în dialogul constructiv cu membrii celorlalte delegații ale Bisericilor participante.

 

La întoarcerea din Creta, după rugăciunea de mulțumire din Paraclisul „Sfântul Gheorghe“ al Reședinței Patriarhale, în seara duminicii de 26 iunie 2016, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat importanța istorică a Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, rezultatele lucrărilor, contribuția membrilor delegației Bisericii noastre la elaborarea documentelor finale și la momentele liturgice din program. În prima parte a cuvântului, Preafericirea Sa a spus: „Faptul că la începutul Sfântului și Marelui Sinod Ortodox a fost săvârșită Sfânta Liturghie de către Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Autocefale prezente, precum și la sfârșitul lucrărilor, a arătat că unitatea sau comuniunea în dreapta credință se exprimă în modul cel mai vizibil și mai sfânt în comuniunea euharistică. Nu se poate realiza comuniune euharistică dacă nu mărturisim dreapta credință. Ședințele de lucru ale Sinodului s-au desfășurat în fiecare zi de dimineață, după Sfânta Liturghie, și după-masă. Au fost ședințe în plen, nu pe grupuri sau în seminarii, pentru că trebuiau studiate, îmbunătățite și aprobate cele 6 teme respective privind: Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea de azi; Taina Cununiei și impedimente la căsătorie; Autonomia și modul de proclamare a ei; Diaspora ortodoxă; Importanța postului pentru viața creștină; Relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine“. Despre modul de lucru, Preafericirea Sa a spus: „Acolo am avut ocazia să cunoaș­tem o mulțime de episcopi din diferite țări ortodoxe, astfel încât numărul participanților oficiali, ierarhi și consilieri, a fost de peste 300. Această prezență masivă de episcopi ortodocși, de profesori de teologie, de consilieri cu diferite specialități a arătat că Ortodoxia se poate organiza într-un Sinod Sfânt și Mare cu toate că acasă fiecare are doar experiența Sinodului Bisericii Autocefale respective. Am trăit momente de bucurie fiindcă pe unii episcopi îi cunoș­team, iar pe alții i-am întâlnit pen­tru prima dată. Lucrările Sinodului s-au desfă­șurat într-o dinamică foarte mare în înțelesul că fiecare voia să aducă o con­tri­buție acolo unde era necesar“.
În privința contribuției la elaborarea documentelor finale, Patriarhul României a precizat: „Am adus în documentul «Rela­țiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine» o precizare foarte importantă, și anume că Bisericile și confesiunile creștine neortodoxe s-au îndepărtat în timp de la credința ortodoxă a Bisericii celei Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească.
Ortodoxia are conștiința profundă că, în istorie, ea este Biserica lui Hristos așa cum credința ei profundă a fost înțeleasă și mărturisită de Sfinții Apostoli, Sfinții Părinți și mai ales Părinții de la cele 7 Sinoade Ecumenice. De aceea, s-a insistat foarte mult să se exprime această convingere, că numai pe baza credinței adevărate a Sfin­ți­lor Apostoli și Părinți exprimată la cele 7 Sinoade Ecumenice se poate reface unitatea creștină. Avem nevoie de a mărturisi totdeauna că dialogul cu alte entități creștine se face mai întâi pentru a mărturisi credința noastră ortodoxă și modul de înțelegere al Bisericii, apostolic și patristic, pentru a contribui prin aceasta la scoaterea în evidență a valorilor eterne ale Ortodoxiei. Relațiile noastre cu ceilalți creștini sunt inevitabile. Se știe că diaspora noastră în Occident nu poate evita relațiile cu romano-catolicii și protestanții care sunt majoritari în unele țări occidentale. Trebuie să mărturisim dreapta credință nu cu ură, ci cu smerenie și o iubire creștină pe care ne-o recomandă Sfântul Apostol Pavel
“. Adresându-se ­înalţilor ierarhi, păstorilor duhovniceşti, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a afirmat: „Este foarte important să trăim mai mult coresponsabilitatea. Fiecare creștin trebuie să fie un mărturisitor al credinței, dar cei care au răspundere față de comunități creștine de a le păstori pe drumul mântuirii, aceia nu pot avea atitudine de indiferență, nici delăsare, ci o atitudine de răspundere și responsabilitate din ce în ce mai intensă. (…) Nu e suficient să iubim o Ortodoxie ideală, ci trebuie să arătăm în practică o Ortodoxie reală. Dacă iubim o Ortodoxie ideală, cerească, și nu ne străduim să menținem unitatea și bunul mers al Ortodoxei concrete de astăzi, din țări majoritar ortodoxe sau țări unde creștinii ortodocși sunt minoritari, atunci nu împlinim toată responsabilitatea, dacă nu ne interesăm de viața întregii Ortodoxii, nu doar de viața și activitatea unei Biserici Autocefale locale. Înainte de săvârșirea Sfintei Euharistii, avem pregătirea ei prin Proscomidie, și se vede acolo că nu pomenim doar pe ai noștri, pe sfinții români, ci pe sfinții din toate timpurile și locurile, Biserica lui Hristos Universală. Pentru noi, românii, ca popor latin, deschiderea aceasta spre universal este necesară într-o misiune care trebuie făcută cu smerenie, dar în același timp cu dragoste de Hristos și de Biserică și cu mult respect față de alte etnii, popoare, pentru că știm că Dumnezeu dorește ca tot omul să se mântuiască și să vină la cunoștința adevărului“.

De asemenea, Preafericirea Sa a remarcat modul în care membrii delegației au fost activi la lucrările Sfântului și Marelui Sinod și a evidențiat modul în care a fost mediatizat evenimentul de către componentele Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române, precum și contribuția artistică misionară a Grupului psaltic „Tronos“ al Catedralei Patriarhale din București, condus de arhid. Mihail Bucă, la slujba Sfintei Liturghii din ziua de 23 iunie și la concertul de muzică bizantină din ziua de 25 iunie.

Din delegația Bisericii Ortodoxe Române, condusă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, au făcut parte următorii ierarhi membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române: IPS Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei; IPS Părinte Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului; IPS Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului; IPS Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei; IPS Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului; IPS Părinte Iosif, Arhiepiscopul ortodox român al Europei Occidentale și Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale și Meridionale; IPS Părinte Serafim, Arhiepiscopul ortodox român al Germaniei, Austriei și Luxemburgului și Mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord; IPS Părinte Mitropolit onorific Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei; IPS Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei; IPS Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului; IPS Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; IPS Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului; IPS Părinte Nicolae, Arhiepiscopul ortodox român al celor două Americi; PS Părinte Sofronie, Episcopul ortodox român al Oradiei; PS Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei; PS Părinte Visarion, Episcopul Tulcii; PS Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului; PS Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Ungariei; PS Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Italiei; PS Părinte Timotei, Episcopul ortodox român al Spaniei și Portugaliei; PS Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord; PS Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, Secretarul Sfântului Sinod; PS Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului; PS Părinte Ioan Casian de Vicina, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a celor două Americi.

Delegația a fost însoțită de șase consilieri speciali: pr. prof. Viorel Ioniţă, consilier patriarhal onorific, pr. Michael Tiţa, pr. Ştefan Ababei, pr. Nicolae Dascălu, Ionuţ Mavrichi, consilieri patriarhali, pr. Patriciu Vlaicu, consilier al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale. Domnul consilier patriarhal Leonard Ciofu și diac. Mihai Muşat au însoțit, de asemenea, delegația.

Echipa de jurnaliști acreditați ai Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române a avut următoarea componență: Aurelian-Nicolae Iftimiu, consilier patriarhal (Agenția de știri BASILICA), arhid. Ştefan Sfarghie – redactor, și Robert Nicolae – fotograf („Ziarul Lumina“ și Agenția de știri BASILICA), pr. Paul Palencsar și diac. Gheorghe-Cristian Popa (TRINITAS TV).

Receptarea rezultatelor Sfântului și Marelui Sinod de către pleroma Ortodoxiei de pretutindeni

Rezultatele lucrărilor Sfântului și Marelui Sinod din Creta s‑au cristalizat în versiunile finale ale celor șase documente, alături de Enciclică și Mesajul adresat la încheierea lucrărilor. Toate acestea vor fi transmise Bisericilor Autocefale, prin scrisoare oficială a Patriarhului Ecumenic Bartolomeu, în calitate de președinte al Sinodului, pentru receptarea de către pleroma Bisericii, cler și credin­cioși.

Totodată, participanții direcți și cei care au urmărit cu atenție și bună-credință desfășurarea lucrărilor vor păstra în memorie cel puțin câteva concluzii.

Realizarea acestui eveniment unic, chiar dacă în calea împlinirii lui au apărut multe dificultăți, arată cât de necesară este sinodalitatea și la nivel panortodox, nu doar în interiorul Bisericilor locale. Astfel, reprezentanții sinoadelor Bisericilor Autocefale au posibilitatea de a stabili legături interbisericeşti, în simfonia Bisericii celei Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească, și de a promova, în duh de comuniune liturgică, prin unitate și frățietate, misiunea Ortodoxiei în lumea de azi. Dacă în anii următori Bisericile Autocefale vor pune în practică, prin întruniri periodice, sinodalitatea panortodoxă, Sinodul din Creta va putea fi apreciat la adevărata lui însemnătate și își va ocupa rolul potrivit în istorie.

Inserati termenul dorit si apoi apasati tasta Enter