Catedrala Patriarhală din București și-a sărbătorit luni, 21 mai 2018, în ziua Sfinților Mari Împărați și întocmai cu Apostolii Constantin și mama sa, Elena, hramul istoric. Sfânta Liturghie a fost săvârșită la Altarul de vară de lângă catedrală de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu un sobor de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. La Sfânta Liturghie au fost prezenți și tineri din eparhii ale țării noastre, câștigători ai Concursului de creație „Unirea: libertate și unitate”.

 

Clerici, autorități ale statului, credincioși din Capitală, precum și pelerini veniți din mai multe zone ale României au adus cinstire și s-au rugat, pe Colina Bucuriei, Sfinților Împărați Constantin și Elena. De dimineață, soborul de slujitori de la catedrală a purtat în procesiune racla cu moaștele Sfinților Constantin și Elena și racla cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucu­reștilor, spre baldachinul de pe Colina Patriarhiei, pentru a fi cinstite de credincioșii care au participat la sărbătoare.

Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Patriarhul României împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, ­Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

În cuvântul de învățătură, rostit după citirea pericopei evanghelice, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat semnificațiile ce se desprind din troparul Sfinților Împărați Constantin și Elena. „Este un text în care se concentrează specificul chemării deosebite a Împăratului Constantin, pentru a dărui libertate creștinilor, pentru a construi o nouă cetate împărătească și pentru a face o lucrare apostolică, misionară. Sfântul Constantin este chemat în mod deosebit, la fel ca Sfântul Apostol Pavel, la o misiune, la o lucrare voită de Dumnezeu. De aceea, troparul spune: «Chipul Crucii Tale pe cer văzându-l și ca Pavel chemarea nu de la oameni luând, cel între împărați Apostolul Tău, Doamne, împărăteasca cetate în mâinile Tale a pus, pe care păzește-o totdeauna în pace, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Unule, Iubitorule de oameni». Aici vedem că troparul face referire la chemarea Sfântului Apostol Pavel, care din prigonitor al Bisericii a devenit cel mai mare misionar al ei. Prin analogie, Sfântul Constantin cel Mare este chemat să ajute Biserica lui Hristos, după o perioadă lungă de persecuții împotriva creștinilor, persecuții întreprinse de împărații romani păgâni. El este primul împărat roman creștin care devine protector, apărător, păzitor și ajutător al creștinismului. De aceea este cinstit ca un Apostol, pentru că a iubit pe Hristos și Biserica Sa, și pe Sfinții Apostoli”, a subliniat Preafericirea Sa.

Întâistătătorul Bisericii noastre a vorbit și despre însemnătatea actului de acordare a libertății creștinilor. „În anul 313, Împăratul Constantin emite Edictul de la Mediolanum, prin care dădea libertate de conștiință tuturor cetățenilor. Acest edict de toleranță, de libertate pentru toți locuitorii imperiului, a însemnat mult, a însemnat încetarea persecuțiilor împotriva creștinilor. Mai mult decât atât, Sfântul Constantin cel Mare a dăruit Bisericii averile confiscate în timpul perse­cuțiilor, a adus din exil pe toți episcopii și preoții trimiși acolo, a dăruit chiar unele clădiri publice, numite bazilici, deoarece multe biserici fuseseră demolate în timpul persecuțiilor din timpul împăratului Dioclețian. El a făcut și o lucrare reparatorie, a recompensat daunele suferite de creștini din partea împăraților de dinaintea lui. El a dăruit Bisericii mijloace materiale pentru a-i ajuta pe săraci, pe orfani, pe văduve și a promulgat o mulțime de legi cu caracter social, a întărit familia creștină, a interzis adulterul și uciderea pruncilor. De asemenea, a instituit ziua duminicii ca sărbătoare sau ca zi de odihnă în întreg imperiul, în anul 321”, a evidențiat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

În continuare, Patriarhul României a vorbit despre Sinodul I Ecumenic din anul 325 de la Niceea, prezidat de Sfântul Împărat Constantin cel Mare. „Sfântul Împărat Constantin a vorbit la sinod stând în picioare, din respect față de mulți episcopi care au fost persecutați. Unora le lipsea un ochi, altora le lipsea o mână sau un picior, pentru că au fost mutilați în timpul persecuțiilor anticreștine. Acest sinod a formulat primele șapte articole din Crezul sau Simbolul Credinței, apoi, în anul 381, Sinodul al II-lea Ecumenic a formulat ultimele cinci articole din Crez. Sfântul Constantin cel Mare dorea unitatea imperiului, și dacă Biserica era dezbinată, se dezbina și imperiul, de aceea, el a dorit să ajute Biserica și s-o ferească de dezbinare”, a spus Patriarhul României.

Preafericirea Sa a vorbit apoi despre lucrarea Sfintei Împărătese Elena de sprijinire a Bisericii creștine. „Sfânta Elena a fost trimisă în mod special de Sfântul Constantin să caute Crucea lui Hristos. De aceea, pe icoana Sfinților Împărați Constantin și Elena se află Sfânta Cruce. Sfântul Constantin a văzut Crucea pe cer, în data de 28 octombrie 312, iar mama sa, Elena, a descoperit Crucea în pământ, în anul 326. Aceasta înseamnă că Sfânta Cruce leagă cerul și pământul. Ea este scara pe care pământenii care cred în Hristos Cel răstignit și înviat urcă la ceruri (…). În mod deosebit, Sfânta Elena este model de mamă educatoare, care a educat discret, dar eficient pe fiul său. Și Edictul de la Mediolanum și toate lucrările pe care le-a făcut Sfântul Constantin cel Mare în favoarea Bisericii, toate au fost inspirate de mama sa, Elena Împărăteasa”, a reliefat Preafericirea Sa.

Sărbătoarea hramului istoric al Catedralei Patriarhale a continuat, după săvârșirea Sfintei Liturghii, cu festivitatea de premiere a celor 42 de copii și îndrumătorii lor, care au câștigat etapa eparhială a Concursului național cultural-artistic „Unirea: libertate și unitate”. După oferirea darurilor pe podiumul Altarului de vară al Catedralei Patriarhale, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a felicitat pe copiii participanți și pe preoții și profesorii de religie coordonatori, care au depus eforturi pentru formarea lor spirituală și intelectuală. De asemenea, a mulțumit și instituțiilor de stat și tuturor ostenitorilor care au contribuit la organizarea hramului istoric al Catedralei Patriarhale.

 

Vernisajul expoziției 
„Icoana ortodoxă – lumina credinței”

Evenimentele festive de pe Colina Patriarhiei au continuat în Sala „Europa Christiana” din Palatul Patriarhiei, unde a avut loc vernisajul expo­ziției „Icoana ortodoxă – lumina credinței” și premierea câștigătorilor celei de-a 7-a ediții a Concursului național „Icoana ortodoxă – lumina credinței”. Tematica din acest an a concursului a fost „Iconografia Sfinților Români”.

După premiere, Patriarhul României i-a felicitat și apreciat pe pictorii câștigători, reliefând rolul iconografiei în păstrarea dreptei credințe. „Este foarte important ce mesaj transmitem prin iconografie. Așa cum învață Biserica, noi trebuie să transmitem credința creștină și, în același timp, să transmitem frumusețea, slava lui Dumnezeu, de care se bucură îngerii și sfinții în ceruri. Această frumusețe este una negrăită, inexprimabilă și de aceea este prezentată oarecum în iconografia bizantină întotdeauna pe un fond auriu, simbol al luminii celei necreate, slavei veșnice a lui Dumnezeu”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Contact Us

We're not around right now. But you can send us an email and we'll get back to you, asap.

Not readable? Change text. captcha txt

Inserati termenul dorit si apoi apasati tasta Enter